poți asculta și pe
soundcloud podcast apple podcasts google podcasts spotify podcasts

E dimineață, tocmai te-ai trezit, probabil te pregătești să pleci la muncă, la școală sau la facultate.

Bei o cafea și deschizi geamul ca să intre puțin aer curat. Doar că, nu e chiar așa.

De ceva vreme în București tot mai multă lume discută îngrijorată despre calitatea aerului. Cel puțin în bula mea văd zilnic câte 10 postări despre cât de poluat este Bucureștiul.

Însă, acest lucru nu s-ar fi întâmplat fără ajutorul unor aplicații care ne arată ce aer respirăm, deoarece noi nu simțim particulele care intră în plămânii noștri și ne distrug încet-încet.

Practic, pe lângă Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, au apărut o serie de aplicații independente – precum Airly sau aerlive.ro care transparentizează chestiunea aceasta.

De ce este orașul poluat? / Cât de gravă este problema și ce putem face?

Te-ai aștepta probabil, ca un oraș de această dimensiune, cu trafic infernal să vină la pachet cu ceva neajunsuri. Și da, majoritatea dintre noi cred că problema poluării aerului este strâns legată de trafic.

Însă, de ce sunt atât de mari valorile indicilor care măsoară poluarea la ore precum 2 sau 3 noaptea, când (mai ales în perioada concediilor) străzile sunt goale?

Înainte de toate haideți să vedem despre ce indici vorbim:

Majoritatea menționează – PM2.5 și PM10, care reprezintă particulele de praf în suspensie – iar numele lor vine de la unitatea de măsură – 2,5 microni, respectiv 10 microni.

Indicele de calitate al aerului se bazează însă pe mai mulți indicatori, măsurați conform standardelor europene.

aerlive.ro, menționează concentrațiile de monoxid de Carbon, Dioxid de Azot, dioxidul de sulf și Particulele în suspensie PM2.5 și PM10. Momentan, platforma fiind în testare, măsoară doar particulele în suspensie. Airly, la fel raportează în aplicație doar Particulele în suspensie.

Care ar trebui să fie valorile normale și cum ne afectează?

Deducem că PM2,5 și PM10 sunt cei mai importanți indicatori – iar veștile nu sunt tocmai bune.

Legea 104 din 2011 menționează că PM10 nu ar trebui să depășească valoarea de 50 micro grame pe metru cub mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic.

Iar pentru PM2,5 este setată o valoare limită anuală care nu trebuie să depășească 20 micro grame pe metru cub.

La momentul înregistrării acestui podcast, Pm2,5 este la 53 micrograme pe metru cub, iar PM10 la 60.

Au fost zile în care valorile au fost duble sau triple față de maximul admis. De asemenea, Buletin de București menționează într-o investigație că încă din 2014 valorile erau cu mult peste cele admise, iar Primăria știa de ele, deoarece studiul a fost comandat chiar de aceasta.

Ce înseamnă acest lucru pentru noi, cei care respirăm aer de capitală?

Din cauza dimensiunii particulelor, acestea trec prin nas și gât și ajung în alveolele pulmonare. Produc inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli respiratorii sau cardiovasculare, dar în special copiii cu vârste mai mici de 15 ani, deoarece ei respiră mai repede decât adulții. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Pe termen lung, expunerea la concentrații mari poate cauza cancer și moarte prematură. Da, ai auzit bine. Nu vreau să fiu panicard, dar ar fi bine ca din când în când se ne mai facem câte un control la plămâni.

În cazul României, poluarea aerului este responsabilă pentru 25.400 de morți premature în fiecare an, conform unui raport publicat Agenția Europeană a Mediului din 2018, citat de aerlive.ro.

Situația este cea mai îngrijorătoare în capitală: un bucureștean pierde în medie aproape 2 ani din viață din cauză că limitele de poluare stabilite de Organizața Mondială a Sănătății nu sunt respectate.

Totuși, de unde vine poluarea?

Este evident faptul că nu doar traficul este vinovat pentru valorile ridicate. Și este cel puțin bizar că valorile cresc în timpul nopții și în weekend. Asta mă duce cu gândul la o serie de activități ilegale – mai exact arderi de deșeuri în afara orelor de program a instituțiilor care pot cerceta. O variantă oficială nu există însă, ci doar presupuneri. Însă cei mai mulți dintre noi știu că „noaptea ca hoții” nu este doar o poveste de adormit politicienii. Ecopolis, unul din fondatorii aerlive.ro se pregătește să acționeze în instanță Primăria Municipiului București pentru neglijența față de poluare.

De ce nu am menționat nimic despre măsurătorile realizate de către instituțiile statului?

Deoarece în timp ce aerlive arăta valori ale PM10 de peste 130 și PM2,5 de 121 – practic harta Bucureștiului era roșie de poluare, platforma oficială a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului prezenta o cu totul și cu totul altă situație – calitatea aerului era bună sau chiar foarte bună în unele zone. Asta pentru că din 8 stații doar 3 măsoară PM-uri, iar cel mai probabil acelea sunt plasate acolo unde PM au valori mici. Airly confirma ceea ce transmitea senzorii aerlive.ro

Dar administrația nu doar că învelește într-un ambalaj frumos toată această situație, ci îi și atacă pe ce care îndrăznesc să spună că, doamne ferește Bucureștiul pute și că Primăria Capitalei nu și-a făcut treaba. Gabriela Firea de exemplu, îl invita pe ministrul mediului să se mute din București dacă nu-i place aici, invocând traficul ca problemă principală a poluării.

Cât despre ce putem face… eu dacă aș fi în locul tău aș căuta un purificator de aer – prețurile variază, dar între 700 și 1000 lei poți fi sigur că respiri un aer ceva mai curat.

Până una alta nu prea mai putem deschide geamul pentru a aerisi camera și nici mersul pe jos, chiar dacă face piciorul frumos, nu prea ne ajută.

În speranța că nu vom cumpăra aer la pungă în curând eu vă salut și ne auzim data viitoare.