17 grade, soare, dar poți sta cu geacă. Bate vântul în ceafă. Nu e nici cald, nici rece, e fix cum trebuie. Și e și apă caldă.
Deci, nu suntem în București.
Stau pe terasa hotelului la care ne-am cazat în Praga. E a doua oară când vizităm orașul și e lesne de înțeles că ne-a plăcut.
De ce scriu despre asta?
Pentru că a trecut ceva vreme (niște ani) de când n-am mai scris ceva care să nu fie work-related – din lipsă de timp, în principiu. Și pentru că peste niște ani vreau să văd cum arăta pentru mine orașul ăsta “la cald”.
Sună ca descoperirea apei calde, dar a început să ne placă să călătorim – anul trecut am bifat Praga, Amsterdam, Vienna, Varșovia.
De asemenea, articolul poate servi ca un ghid pentru cei care vor să călătorească în acest minunat oraș.
De ce ne-am întors în Praga?
În mod normal concediile noastre se lasă cu febră musculară, pentru că în ciuda condiției fizice bazate pe burgeri și pizza reușim să parcurgem aproape 10km/zi. Sau mai mult: anul trecut am ajuns la 70 în patru zile în același oraș.
Tura asta am zis că vrem să ne comportăm ca niște plante care înverzesc la soare – avem nevoie de asta.
Și, pentru că nu suntem fani Grecia sau alte destinații cu plajă și români am zis să venim din nou aici, unde e multă verdeață, liniște (în afara zonelor frecventate de turiști) și un pic mai mult vest.
Prima zi – vineri 26.04
La 00:00 încă făceam bagaje, începute timid de pe la ora 20:00. Vreo 2 ore de somn mai târziu eram în drum spre aeroport.
40 min în Lounge-ul de la Otopeni (care e f decent, btw), câteva țigări fumate care să pompeze nicotină pentru 2h de zbor and off we go. Am plecat și am ajuns la orele stabilite.
Am venit cu Tarom, fiind de altfel singura variantă fără escală în perioada asta – anul trecut am venit cu Wizz, dar aparent au anulat mai multe zboruri în Europa în ultima perioadă din cauza unor verificări tehnice la avioane.
Am ajuns la aeroport, what now?
Fiind cu 2 trollere de cală după noi am luat un Uber. Variantele de transport sunt destul de variate, așa că:
- Am avut la dispoziție Uber Airport (furnizorul principal de Taxi Services pentru Vaclav Havel Airport) – fixed price, dar mai scump, am plătit 736 czk / 145 lei pentru 22km / 30 min / dimineața la ora 9. Le găsești direct la ieșirea din aeroport. După plasarea comenzii iei fix prima mașină care e la rând (există și niște persoane care te ghidează), prezinți PIN-ul care apare în app and that’s it. Mașinile sunt inscripționate cu Uber Airport și sunt din clasa Premium – Volvo S60, Skoda Superb, Toyota Camry.
- Alte variante:
- Bolt / Uber – varianta “simplă”, mai ieftin (cu 30 – 40%), preluarea se face de la etajul 2. Prețurile în schimb pot varia în funcție de cerere.
- Transport în comun, cea mai civilizată metodă: Bus + metrou / tramvai. Puteți cumpăra bilete de acolo sau prin aplicația Pid Lítačka, disponibilă și în varianta în limba engleză (mai puțin numele abonamentelor, dar sunt ușor de înțeles). De acolo puteți cumpăra și Passes – noi stăm 11 zile, am luat pass pentru o lună care costă aprox 100 lei. Altfel, un bilet valabil 30 min pentru bus/metro/tram e 6 lei. Dacă luați pass – ideal e ca fiecare din voi să aibă aplicația – telefonul e un soi de identificator unic. Aplicația e f bine făcută, pe iOS poți plăti cu Apple Pay.
Prima zi s-a dus repede și foarte lent în același timp: am ajuns la hotel, am lăsat bagajele, am plecat în centru, ne-am întors după 15, apoi am dormit lemn. Seara: plimbare, bere la Hard Rock Cafe și apoi somn.
Tura trecută am stat chiar în centru (Piața Wenceslas), însă acum am vrut să fim un pic mai departe de zarva din centru (e plin ochi de turiști).
S-a dovedit a fi o alegere foarte inspirată – stăm în Prague 8 (Nord – Est), în zona cartierului Střížkov/Prosek.
Plimbându-ne în zonă încă mă întreb dacă peste tot e așa – zone f aerisite, distanțe mari între blocuri, verdeață (efectiv sălbăticie). Aseară de exemplu am văzut random 2 arici, zona asta e cunoscută pentru numărul mare de veverițe… ceva total diferit față de București.
Praga e dovada că poți trăi într-un oraș mare, la zi cu ce se întâmplă în 2024, cu apă caldă, curățenie, zone foarte walkable și liniște. Moare Firea dacă vede câte spații de blocuri au irosit oamenii ăștia aici cu spații verzi.
Mă opresc aici, for now.
Vă las cu o poză de pe terasa hotelului. Promit că revin și cu următoarele zile. E duminică, e chill.
