2020 a venit la pachet cu o pandemie care a dat peste cap toată planeta. Pentru industria HoReCa a fost un pumn în plex, iar lucrurile probabil își vor reveni cu greu abia spre finalul anului.
Pentru alții însă a fost mai ușor. Atât timp cât munca se poate face de la un calculator biroul s-a mutat acasă. Ședințele s-au mutat pe Skype/Zoom/Google Hangouts. Productivitatea a crescut pentru unii, iar pentru alții a scăzut.
Câteva puncte cheie / concluzii trase de mine după aproximativ 2 luni și ceva de muncă de acasă
Legat de angajați
Pentru unii a funcționat foarte bine toată treaba asta, inclusiv pentru mine
Oamenii sunt ceva mai relaxați, productivitatea a crescut deoarece în afară de soție/soț nu prea ai cu cine pierde vremea la țigară. Eu cel puțin nu mai pierd 2 ore din viață în trafic zilnic, mă apuc mai repede de muncă, sunt mai concentrat. Asta, desigur în contextul în care mi-am creat un spațiu dedicat strict muncii.
Ședințele sunt mai scurte și mai eficiente.
E cumva ironic, deoarece și la birou petreci ceva timp în call-uri, însă de acasă parcă ceva te trage să fii mai „la subiect”. Aparent distanțarea ne face mai cerebrali și nu mai există riscul „deturnării” unor discuții cu bla-bla-uri.
Cheltuielile au scăzut
Eu călătoresc la muncă doar cu Uber. Pentru că distanța e destul de mare (Calea Rahovei -> Piața Presei), nu am acces direct la metrou și pentru că altfel aș pierde mai mult timp în mijloacele de transport în comun. Asta a tăiat o bună parte din costuri.
De asemenea, sumele pe care le cheltuiam pe cafea / apă cu vitamine / prânz au scăzut considerabil. Am ajuns la concluzia că am salvat aproape 20% din salariu.
Chiar și așa, lucratul de acasă nu funcționează pentru toată lumea
Pentru cei au copii perioada asta a fost grea. Deoarece brusc timpul petrecut la muncă s-a transformat în timp petrecut la muncă și avut grijă de copii. Noi nu avem copii, nu am simțit nicio presiune, ba chiar ne-am bucurat de timpul petrecut împreună.
De asemenea, lucrând de acasă devenim mai inactivi – nu că eu aș fi făcut foarte mult sport înainte, dar faptul că mă mișc mai puțin se cunoaște.
Am vorbit despre asta și în vlogul acesta – în care povesteam mai pe larg alături de psihologul Georgeta Iorga cum ne afectează munca de acasă.
Legat de companii
Există business continuity
În cazul unei situații ca cea cu pandemia nu mai există riscul punerii pe pauză a întregii activități, ceea ce are efect direct, atât asupra companiei, cât și a angajaților.
Digital Transformation nu e doar despre servicii online
Unii abia acum și-au dat seama că Digital Transformation nu e doar un buzzword și că se aplică și intern, nu doar atunci când lansăm servicii online sau aplicații mobile.
Companiile mari au făcut niște eforturi ca să mute lumea acasă. Sisteme de securitate, VPN-uri, soft-uri accesibile doar local, toate acestea au venit la pachet cu niște provocări, niște semne de întrebare legate de securitatea datelor și decizii care au trebuit luate rapid.
De asemenea, vorbim și de un learning curve pentru companiile în care angajații știau doar de rezervarea unei săli în Outlook și telefonul fix de pe birou. Unde self-service-ul era aproape inexistent, deoarece venea „băiatul de la IT” să rezolve. Și acolo cred că a fost destul de dificil.
Lipsa controlului
Citind niște articole pe tema asta, am găsit un studiu Global Workplace Analytics conform căruia „o treime din manageri ar vrea să aibă mai mult control asupra calității”. Ceea ce arată că încă nu există un nivel de încredere legat de ceea ce prestează angajatul și că în special în situațiile de criză lipsește controlul asupra situației dacă angajatul nu e unde trebuie să fie.
Securitate
Despre asta s-a vorbit destul de puțin, însă există riscuri destul de mari ca lucrurile să o ia razna în cazul unui security breach sau a unui leak de date.
Dacă angajatul decide să muncească mâine într-o cafenea, pe o rețea wifi publică, situația e și mai distractivă.
Ce se întâmplă mai departe cu lucratul de acasă?
E clar că aceasta a fost doar o schimbare de moment pentru unii, un test pentru alții. Lucrurile s-au întâmplat mai puțin sub lupa autorităților, angajatorii au fost forțați să trimită oamenii să lucreze de acasă, lucrul acesta întâmplându-se pe perioada stării de urgență în reglementările legale de atunci.
Oficial, ca un angajat să lucreze de acasă are nevoie de un contract sub legea telemuncii, iar asta vine la pachet cu niște obligații, atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Deci nu ne luăm laptopul pur și simplu și lucrăm de acasă.
Rămâne de văzut câte companii vor decide să ofere această posibilitate și după pandemie – cel mai probabil vor fi unele companii care vor oferi un număr de zile de lucrat de acasă lunar.
De asemenea, e destul de blurry situația cu accidentele de muncă și se pare că asigurarea s-ar putea să nu acopere aceste situații.
De ce nu e pentru toată lumea lucratul de acasă?
Pe scurt:
- pentru cei care au copii e destul de dificil
- unii lucrează mai mult de acasă decât o făceau la birou
- alții sunt pur și simplu mai neproductivi
- pe termen lung faptul că nu mai relaționăm cu oamenii face to face ne afectează
Am ratat ceva? La tine cum a fost în perioada aceasta?