Skip to content

Până la coronavirus trebuie să ne protejăm de fake news

scris de Alex Bohariuc, publicat în data de în categoriile Cifre, Media

Subiectul care marchează în ultima vreme aproape orice titlu cu Breaking News în față este Coronavirus. Covid-19, boala, deoarece Coronaviruși au existat și vor mai exista – despre asta, ceva funny, puțin mai jos.

Însă, o dată cu orice subiect care intră în atenția publicului și presa începe să tragă cât mai tare de acesta. Sigur, în scopul informării este esențial ca pe orice canal de comunicare să fie transmise anumite mesaje – în special facts, care să mai atenueze din impactul informației în sine și să nu genereze mai multă panică.

Există însă și șacalii, care stau la pândă salivând după o fărâmă de informație, gata să o distorsioneze.

Vorbim despre site-urile de propagandă, care au apărut cu mult timp înaintea noului Coronavirus. În majoritatea cazurilor lansează diferite teorii ale conspirației, cu scopuri dubioase în spate – de a pune pe butuci economiile unor țări sau a unor companii sau de a destabiliza o țară din punct de vedere politic.

Vaccinul împotriva Fake News nu s-a inventat încă și nici Paracetamolul nu o să-l vindece

Am hotărât să abordez subiectul în momentul în care am observat de aproximativ o săptămână că îmi apar din ce în ce mai des tot felul de articole dubioase, de pe niște site-uri obscure cu titluri de genul:

Coronavirusul există din 2003, dovada este o fotografie cu un vaccin care există deja!

Well, da, Coronavirus, de fapt, nu există de acum 3 luni când a apărut epidemia în China. De fapt e o familie de virusuri, o categorie de agenți patogeni, responsabili de cunoscutele viroze și răceli. Până acum sunt cunoscute 7 tipuri de coronavirusuri. Deci, da, există vaccine pe care scrie Coronavirus și în curând va exista unul și pentru Covid-19 (Conform Organizației Mondiale a Sănătății este în teste)

Vitamina C vindecă Covid-19

Nu, Vitamina C nu verifică Coronavirusul. Explicația aici.

Polidinul vindecă Coronavirusul.

Nu. Nici usturoiul, nici tătăneasa, nici homeopatia. O grămadă de site-uri au preluat asta. Iarăși, neadevărat. Explicat și aici.

Africanii nu sunt afectați de Coronavirus.

Ba da. Egipt, Algeria, Senegal sunt printre zonele în care există cazuri. Mai mult, în Africa se moare și de HIV, malarie sau meningită.

Virusul a fost făcut de americani în laborator pentru a începe un război economic cu China.

În același timp, o altă teorie a conspirației:

Virusul a fost fabricat în China.

Ce să vezi, nu se întâmplă doar în China. Sunt cazuri și în State. Și inclusiv economia SUA este afectată. Deci, fake.

Și oricât de amuzant ni se pare că cineva pune botul la așa ceva și „cât de prost poți să fii să dai share la așa ceva?”, lucrurile sunt destul de îngrijorătoare.

Vorbim despre un impact foarte puternic, nu despre niște simple exagerări sau niște site-uri făcute la mișto. Adevărate realități create în jurul unor laitmotive aparent insignifiante pentru care unii au ajuns să militeze.

Fake News în cifre

Câteva cifre care mi s-au părut relevante

Peste 2 treimi (>66%) din cetățenii Europei interacționează cu Fake News cel puțin o dată pe săptămână (conform Statista)
37% dintre cetățenii Europei interacționează zilnic cu fake news
27% dintre millenials nu asociază deloc instituțiile media cu o sursă de încredere
2 din 10 români obișnuiesc să distribuie Fake News (conform unui studiu Media Standard)
  • Finlanda: țara cu cel mai scăzut nivel de Fake News din Europa.
  • Spania: țara cu cel mai ridicat nivel de Fake News
  • În același timp, în Ungaria nivelul de încredere în presa scrisă este cel mai scăzut.

Segmentul 65+ pare a fi și cel mai impactat, deoarece în România mi se pare că există scepticismul acesta specific. E ok să pui la îndoială anumite lucruri, însă în momentul în care discuția se duce în „fabrici și uzine” și „înainte era mai bine”, lucrurile o iau razna puțin. În special atunci când discuția conține doar argumente emoționale, fără vreo bază în spate și „am văzut eu că X și Y au făcut… au pățit.”

Pe de altă parte, conform studiului MediaStandard tinerii nu sunt foarte interesați de știri, comparativ cu persoanele de vârste mai înaintate, iar în același timp nu sunt la fel de îngrijorați precum vârstnicii.

Un impact major în toată povestea asta cred că o are contextul. Nu am cifre care să arate asta, însă sunt convins că există un număr considerabil de oameni care văd pe Facebook un titlu, asimilează informația trunchiată fără a deschide articolul, apoi se trezesc să posteze ceva despre asta. Un studiu care ar confirma teoria este că știrile false se răspândesc de 10 ori mai repede în social media în comparație cu cele reale.

Ok, și cum rămâne cu Paracetamolul?

Paracetamolul care mai atenuează din febră, dar nu funcționează neapărat ca un vaccin sunt site-urile de fact checking. Pe scurt, acolo vei găsi (hopefully) informația validată sau invalidată.

Asta necesită un efort, în special pentru confirmarea sau infirmarea unor lucru – uneori e oarecum un demers jurnalistic, deoarece trebuie să dai telefoane să cauți studii și surse de încredere.

Evident, efortul e și de partea noastră – dacă o informație ni se pare dubioasă ar trebui fie să o sesizăm, fie să căutăm dacă este într-adevăr adevărată. Deci, ar trebui să ne gândim de 2 ori înainte de a apăsa pe „share”.

Unde verificăm dacă o informație este sau nu fake news?

Dacă mai găsiți alte site-uri care merită menționate, shoot!

imagine: Photo by Elijah O’Donnell on Unsplash

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *